Pistolarul

...Bătrânul Pistolar își mai privi o dată orașul... stătea la marginea lui , semeț , cu mâinile puternice strângând centura... sub pălaria cu boruri largi abia că se vedeau ochii albaștri pătrunzatori... din când în când , câte o pală de vânt făcea să fluture haina-manta dintr-o piele fină , lăsând să se vadă revolverul cu pat de fildeș...

...Își aducea aminte de vremurile în care construiseră orășelul... toți... mână de la mână... umăr lângă umăr... nimeni nu s-a dat în lături... s-au ajutat unii pe alții și toti i-au ajutat pe cei mai slabi...nimeni nu a fost lăsat la urmă si nimeni nu a fost lasat in urma...

...Își aducea aminte de vremurile în care hoția nu exista... și chiar atunci când apărea , zilele îi erau numărate... toti bărbații , cu mic , cu mare , luptau până la sacrificiu pentru cinstea lor și a orășelului lor...

...Își aducea aminte de vremurile în care orice conflict era rezolvat bărbătește , în centrul orășelului , în văzul tuturor... duel față în față... fără lovituri pe la spate...
...Își aducea aminte de vremurile în care tarfele își asumau și se mândreau cu munca lor... recunoșteau că sunt prostituate... unele aveau familii și chiar erau respectate... dar nici una nu dorea să pară altceva...
...Își aducea aminte de vremurile în care fusese ales șerif... cinstit... prin voia tuturor... nimic murdar... nimic mișelește... cei care nu-l plăcuseră la început nu l-au placut nici apoi... dar nu i-au ascuns asta... au fost cinstiți unii cu altii... au fost cinstiți cu ei însiși...
...Își aducea aminte de toate acestea și nu înțelegea... Încet , își șterge lacrima din colțul ochiului... Se întoarce... Face câțiva pași... Mai privește peste umăr la orășelul lui și oftează... Toți , dar absolut toți , numesc orășelul lui VESTUL SĂLBATIC... orășelul lui... amintirile lui...
...Si astazi numim cele de mai sus VESTUL SALBATIC...si ne amuzam...
...Incercati sa comparati fiecare imagine de mai sus cu ceea ce se intampla astazi...in civilizatie...
...Bătrânul Pistolar nu are ce căuta ACUM, ASTĂZI, PRINTRE NOI... nu mai trăim în VESTUL SĂLBATIC... suntem in plina ERA A CIVILIZATIEI...suntem fericiti in orășelul meu... al tău...