duminică, 19 ianuarie 2014

Paparazzi

Priveam cateva emisiuni si m-am gandit la un roman...de voi depinde daca il continuam sau nu...asadar...

PROLOG... Nimeni nu știe când a inceput totul... Sau mai bine zis cum a sfârșit totul... Nici măcar Străbunii (Cei Vechi - cum mai sunt numiți) ...Unii spun că un nor negru și gros a venit dinspre Țara Soarelui Rasare... Alții, cum că, un Război Arab a fost cauza... Pământul este pustiu acum... Suntem într-o vânătoare permanentă și inutilă - cu siguranță nu mai avem nici o resursă de hrană sau apă... Iar căldura aceasta sufocantă ne omoară încetul cu încetul... Mici legende se aud că, Altădată, aici era un colț de rai... Raiul... Și acum, dupa sute de ani, se vorbește că, totuși, mai există un tărâm unde totul este altfel - cu localnici care par a ști multe, foarte multe...Cu ochi sfredelitori, poartă - cu mândrie - la piept niște mașinării ciudate ce scot flash-uri orbitoare printr-o simplă apăsare pe un buton... Aceasta este povestea călătoriei mele în căutarea lor... a PAPARAZZI-lor...


CAPITOLUL I... Eram căzut la pamant și sute de fulgere luminoase mă sfredeleau... Roiau în jurul meu... În picioare.... Culcați.... Atârnați... Cărui trib căzusem oare victimă? ...Am încercat să mă ridic dar niște mâini m-au trantit din nou... SPUNEȚI-NE, CUM AȚI AJUNS AICI ?....VĂ PARE RĂU PENTRU ASTA?.... DE CE NU VORBIȚI ?....SOȚIA ȘTIE?.... SE SPUNE CĂ AVEȚI O AMANTĂ.... UNDE ȚINEȚI ASCUNSĂ TOATĂ AVEREA - CELE DOUĂ BIDOANE CU APĂ ȘI SACII CU GRÂU?.... CUM A FOST ACOLO DE UNDE VENIȚI?... Nu înțelegeam nimic... Priveam speriat așteptându-mi sfârșitul... Deodată s-a facut liniște și toți s-au dat la o parte... O mână mă cuprinde și mă ajută să mă ridic... NU-ȚI FIE TEAMĂ... E FELUL LOR DE PRIETENIE... HAI... EȘTI OBOSIT... DUPĂ CE TE ODIHNEȘTI AVEM FOARTE MULTE SĂ-ȚI POVESTIM... Și atunci am înteles... Ajunsesem...


  Va urma...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu