marți, 4 februarie 2014

Accidentul

    Totul s-a intamplat in fractiuni de secunda...In fiecare dimineata , aproximativ la aceeasi ora , mergea pe drumul asta . Il cunostea in detaliu dar nu era o rutina...Era atenta la tot ce se intampla in jurul ei . Necazurile nu o doborasera...Cu mai bine de un an in urma , tatal copiilor ei s-a stins sub privirea ei neputincioasa...Apoi a ramas decat cu fetita...
...Au fost obligate sa se mute intr-o constructie saracacioasa la marginea orasului...Era greu...Infernal...Dar o iubea mai mult decat lumina ochilor...
  Totul s-a intamplat in fractiuni de secunda...In fiecare dimineata se uita cu mare atentie , in fata , in spate , in stanga , in dreapta...Era o strada foarte circulata...Ca niciodata , insa , in dimineata asta parca totul era pustiu....decat ninsoarea asta ce tinea mai bine de sase zile...
  Traverseaza si deodata a simtit lovitura...s-a simtit aruncata cativa metri...a simtit sangele...a simtit moartea...Soferul nu a oprit...
  Sa stea in zapada asteptand sfarsitul ?...nu...asta nu...trebuie sa-si mai vada o data fetita...nu mai are mult....peste camp...trebuie sa razbata...lupta cu troienele este infernala...
  Sangele coloreaza omatul...ce ciudat....nu il intineaza....albul pur , rosul pur...aceasta a fost viata...
  Iata....o vede...este afara , s-a trezit....o asteapta...o vede....pentru ultima data...nu mai are putere...nu mai poate scoate nici un geamat...se intinde...o lacrima se scurge...si atat
  Asteptandu-si mama , catelusa iesise...In fiecare dimineata o astepta , stiind ca-i aduce bunatati...astazi intarziase...sau nu ?....uite-o....de ce se ascunde in zapada ?...mama , mama...intr-o clipita a fost langa ea...crezuse ca este o joaca...cu botul umed amusina blana plina de sange si intelege...nu mai poate scoate nici un geamat...se intinde...o lacrima se scurge...si atat

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu